„Zidul Berlinului” va sta în picioare și peste 50 și chiar peste 100 de ani”, a prezis Erich Honecker, liderul Germaniei de Est socialiste, în ianuarie 1989. De data aceasta, el a fost spectaculos de greșit. Zidul a căzut doar 10 luni mai târziu, în noiembrie 1989. Dar nu toate barierele în calea unității germane au căzut odată cu el. Republica Democrată Germană (RFG) a lui Honecker ar fi putut fi ștearsă de pe hartă de evenimentele ulterioare, dar ca o imagine residuală care nu se estompează, contururile ei rămân gravate pe peisajul cultural, economic și politic al Germaniei.

În 2024, estul țării rămâne în prim plan ca centrul mișcărilor antigubernamentale. Trei dintre cele cinci state care au format odată RFG-ul vor organiza alegeri regionale în luna septembrie, ale căror rezultate sunt așteptate cu anxietate înaintea alegerilor generale care urmează anul viitor. Partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) este în fruntea sondajelor în toate cele trei state, fiind totodată al doilea partid cel mai puternic la nivel național. În căutarea frenetică de răspunsuri care ar putea ajuta să explice și să combată creșterea extremismului, mulți se întreabă: ce nu este în regulă în est?

Este o întrebare veche. Germanii de Est, supranumiți Ossis, au fost mult timp priviți cu suspiciune de un peisaj media care este copleșitor dominat de germani din vest, sau Wessis. Chiar și majoritatea ziarelor regionale din est sunt conduse de personal editorial vestic, iar acest lucru are consecințe asupra modului în care oamenii sunt văzuți și reprezentați. Mathias Döpfner, șeful unuia dintre cele mai mari grupuri media din Europa, Axel Springer, a trebuit să-și ceară scuze anul trecut după ce a fost scursă o corespondență în care afirma: „Ossii sunt fie comuniști, fie fasciști … detestabili.”

Există semne că dialogul public despre est se schimbă, chiar și dincolo de dezbaterea politică foarte îngustă în jurul AfD-ului. Istoria mea a RDG-ului, Dincolo de Zid, a intrat și ea în această nouă dezbatere vest-est când a apărut în traducere în Germania anul trecut. A fost adesea discutată în legătură cu cartea lui Oschmann și a petrecut luni pe listele de bestseller-uri. Alte publicații noi, inclusiv romane de și despre Ossis, au ajuns, de asemenea, pe rafturi. Cărțile pot fi diferite ca stil, conținut, format și public țintă, dar ceea ce au în comun și ceea ce le-a permis să atingă o coardă sensibilă este că fac exact ceea ce Merkel simțea că nu putea să facă cu câțiva ani în urmă: „să dea pe tema est-ului din nou”.

Sursa: Citeaza https://www.theguardian.com/commentisfree/2024/mar/07/east-germany-west-far-right-afd-gdr