Depresia este
printre afecțiunile care se pot „activa” în perioada sărbătorilor. Ce putem
face este să fim atenți la cei din jur, să-i susținem, iar de la noi să avem
așteptări reale și să fim autentici, determinându-i și pe ceilalți să se comporte
la fel.

Femeile sunt mai expuse episoadelor depresive FOTo: arhiva

În
perioada sărbătorilor, numărul cazurilor de internare sau reinternare a
pacienților cu probleme de sănătate mintală crește, spun specialiștii. Încă din
timpul pandemiei COVID cifrele au luat-o razna, înregistrându-se, în primul an
de după pandemie, o creștere cu 25 de procente a cazurilor de depresie diagnosticate.
Sentimentul de singurătate devine mai copleșitor de sărbători, la fel și presiunea
de a face foarte multe lucruri și teama că nu vom fi la înălțime așteptărilor.

Psihologul
Andreea Dumitrescu a explicat de ce se întâmplă asta.

„Se
întâmplă pentru că în cazul acestor două sărbători se pune mare accent pe
familie, pe timp petrecut în familie. Sunt chiar și acele reclame, suntem
bombardați cu reclame în care ni se prezintă situații ideale, în care familia
este pe primul loc, ne adunăm în jurul unei mese și totul este idilic. Ei bine,
în realitate lucrurile nu sunt chiar așa, nu totul este idilic, ne trezim că
poate nu avem bani să cumpărăm acele produse pentru masa de Paște, familia nu
este laolaltă în perioada sărbătorilor, sunt foarte multe rude sau chiar membri
ai familiei, apropiați, plecați în străinătate sau în spital, sau se întâmplă
anumite lucruri, așa că intervine această discrepanță între realitate și așteptările
noastre”, spune psihologul.

Presiunea
este mai mare pe femei, de aceea în cazul lor riscul să fie afectate crește.

„Observăm
o creștere a presiunii pe partea feminină de a face curat, de a face toate
pregătirile, de a fi totul în regulă, de a merge la biserică, de a spovedi și
împărtăși copiii, pe lângă job-ul și sarcinile zilnice. De asta am menționat
apartenența la sex printre factori. Femeile riscă să fie mult mai afectate de
sărbători pentru că ele au sarcini în plus și există acest stres că nu vor
putea îndeplini sarcinile și dacă nu le îndeplinesc atunci toți ceilalți vor fi
dezamăgiți”, explică psihologul Andreea Dumitrescu.

Mai există,
pe de altă parte, moștenirea genetică în multe cazuri, istoric de boli mintale.

„Pot să
fac mici gesturi de iubire: o mângâiere, o bătaie pe umăr”

Ce putem
face, pentru noi și pentru cei dragi nouă, este să ne amintim că Paștele este o
sărbătoare a sufletului, a apropierii între oameni. Să fim atenți unii cu
ceilalți, să ne asigurăm că suntem bine.

„Sărbătorile
Pascale ne oferă, mult mai mult decât alte sărbători, această posibilitate de a
fi atenți la cei din jurul nostru, de a fi activi în comunitate și de a ne
strânge ca și comunitate. Prin faptul că sunt mult mai multe slujbe, și este și
Săptămâna Mare, cea a Deniilor, lumea se întâlnește mult mai des. Pot să mă
întâlnesc cu vecinul, cu vecina, și să-mi dau seama, pentru că asta mă învață Săptămâna
Mare, să fiu atentă la mine și să fiu atentă și la ceilalți din jurul meu. Și atunci,
pot să fac mici gesturi de iubire. O mângâiere pur și simplu, o bătaie pe umăr
– Cum te simți? – nu spunem – Ce mai faci? – pentru că poate să-ți spună – Cozonaci. –
sau orice altceva, de complezență. Să întrebi: Cum te simți? Cum ești?”, ne
sfătuiește psihologul. Atunci când observăm că persoana este
chiar tulburată, putem întreba direct dacă se simte bine, dacă nu cumva
vrea să vorbească despre ce anume o apasă.  

Pentru a
exista apropiere adevărată, trebuie în schimb să fim autentici, spune psihologul. Să renunțăm la măști, la poleială, la perfecțiunea care de obicei
este afișată pe rețelele de socializare sau în discuțiile de zi cu zi.

„Dacă noi
spunem – A, e ok, viața mea este perfectă, mă întâlnesc cu toată familia acum,  am reușit să fac toate felurile de mâncare! –  și nimeni nu știe cu ce sacrificiu, pentru că,
ok, am reușit să fac toate lucrurile astea, dar am sacrificat timp de stat cu
copilul, poate mi-am luat concediu, am dat ultimii bani, dar eu spun doar
succesul meu, nu și efortul sau poate eșecul pe care l-am transformat, l-am
coafat cât să pară un succes, nu vom ajuta pe nimeni.  Când spunem adevărul, în schimb, îi invităm și
pe ceilalți la a fi autentici și a nu încerca să ascundă, să mascheze lucrurile neplăcute doar pentru a nu fi considerați un eșec al societății. Și cam
asta este principala cauză care duce la apariția depresiei, mai ales în
perioada sărbătorilor”, completează psihologul.

Ce am mai
pierdut în ultimii ani, subliniază de asemenea psih. Andreea Dumitrescu, este
apartenența la comunitate. Ne întâlnim din ce în ce mai rar, trăim izolați.

Când ne
gândim la succesul altora, la care ni se pare că suntem martori atunci când le
vedem postările pe rețelele sociale sau îi auzim vorbind, n-ar strica să luăm
în calcul, ne sfătuieșite psihologul, datele statistice pe care le furnizează
instituțiile de profil.

Tocmai aceste date arată că în aproape
90% din familiile din România există joburi pierdute, rată de șomaj, alte
probleme. „Dacă toți trăim ca-n reclame, unde se răsfrâng aceste cifre alarmante
care ne plasează cam pe ultimele locuri la anumite lucruri, la nivelul de trai
mai ales?! Nu există (n. red. – viața perfectă), există oameni care au probleme
cotidiene. Nu spun că toți trăiesc într-o sărăcie și într-o problemă continuă,
dar nu trebuie ignorate, mascate și coafate. Reclamele sunt OK, ele prezintă
o variantă, ele ne fac să cumpărăm un produs, este în regulă, dar dacă viața
noastră devine o reclamă, sau o facem o reclamă, atunci o dată noi riscăm să
ajungem la suprasaturație și să picăm în capcana depresiei, sau cei din jurul
nostru, trăind sentimentul de incapacitate, de eșec social, văzându-ne pe noi,
așa, în masca noastră, să ajungă la depresie. În ambele cazuri, tot cu depresie
se termină lucrurile”, atrage atenția psihologul.

„Încep să umplu un gol prin a consuma sau a crea tot felul de obiceiuri”

Trăim
într-o societate de consum și este lucrul pe care trebuie să-l acceptăm. În același
timp, Paștele ar trebui să fie cu adevărat sărbătoarea reînnoirii, momentul în
care, după ce am stat de vorbă cu noi, ne-am analizat, să decidem să schimbăm
lucruri dacă sunt de schimbat. Să ne gândim dacă nu cumva umplem masa și casa
cu de toate pentru a acoperi alte lipsuri pe care fie nu le vedem, fie nu le
acceptăm.

„Am ajuns
să fim o societate de consum și să ne îndreptăm spre acest consumerism tocmai
pentru că ne lipsesc lucruri din noi. Ne lipsește acea bucurie, să ne limităm
la liniște interioră. În momentul în care îți lipsește ceva și nu ești în acord
cu ceva din ceea ce ține de tine, atunci simți nevoia să-l înlocuiești, simți
nevoia să adaugi, exact ca și la operațiile estetice. (…) Căutăm
lucruri care să înlocuiască și să ne distragă de la ceea ce înseamnă până la
urmă Paștele cu adevărat”, mai spune psihologul.

Și dacă
nimic nu pare să ajute atunci când gândurile negre, în ciuda rațiunii, nu ne
dau pace, ar trebuie să ne gândim, spune psihologul, că „depresia apare acolo unde
Dumnezeu lipsește”.

„Eu aș mai
spune așa: depresia apare atunci când Dumnezeu lipsește. Tot ceea ce am spus
despre lipsa familiei, despre lipsa fondurilor, este suplinit de Dumnezu, care
până la urmă trăiește și există în fiecare din noi. Atunci când ne simțim
singuri-singuri, și nu-i vorba de solitudine, e vorba de singurătate, să ne
gândim că îl avem pe Dumnezu în noi, prin simplul fapt că a suflat asupra
lutului. Noi nu avem cum să fim singuri, nu avem cum să nu fim suficienți, nu
avem cum să nu fim iubiți sau să nu ne simțim iubiți atâta timp cât suflarea Divinității
este în noi. Suntem parte din acea suflare. (…) Acum, bineînțeles, am expus din punct de vedere creștin, dar
fiecare va transpune la nivel de percepție a lumii.  Depresia apare atunci când Dumnezeu lipsește, Dumnezeul
respectiv poate fi înlocuit cu Dumnezul personal al fiecăruia, care pentru un
ateu poate fi o anumită teorie sau un obiect anume”, a conchis specialistul.