Litovoi a fost cel mai puternic voievod de secol XIII. A fost primul domnitor care și-a dat viața pentru țară, scrie adevărul.ro. Mai exact, acesta și-a pierdut viața pe câmpul de luptă. Devenit un simbol al libertății, curajul lui Litovoi au reprezentat un îndemn pentru românii din Carpaţi.

Litovoi Foto: eniclopediae

Litovoi și-a dat viața pentru apărarea țării sale 

 Litovoi este şi primul voievod român care şi-a dat viaţa pentru apărare ţării sale, pentru că a refuzat să mai plătească tribut regelui maghiar. Prima menţiune istorică ce atestă Voievodatul lui Litovoi este Diploma Cavalerilor Ioaniţi, emisă în anul 1247 de către regele Ungariei Bela al IV-lea.

Regele Ungariei a luat o serie de măsuri de apărare împotriva invaziei cumanilor. Zona cea mai vulnerabilă prin care ar fi putut pătrunde forțele cotropitoare era Banatul de Severin. Din acest motiv, regele ungar a chemat Ordinul Cavalerilor Ioaniți sau Ospitalieri din Ierusalim și le-a conferit mai multe avantaje și drepturi în schimbul apărării graniței.

Țara Litua, un voievodat întins 

Diploma sau actul emis de Bela al IV-lea în favoarea cavalerilor Ioaniți atestă pentru prima dată organizarea lor în Oltenia. Astfel, Bela le-a acordat Ioaniților „întreaga țară a Severinului, împreună cu munții ce țin de ea, precum și cu cnezatele lui Ioan și Farcaș până în râul Olt, afară de țara voievodului Litivoi, pe care o lăsăm românilor așa cum au stăpânit-o și până acum”.

„Din punct de vedere al organizării politice, diploma ioaniţor certifică existenţa unei formaţiuni dintre care patru în dreapta Oltului şi una la stânga lui. În Oltenia se menţionează, mai întâi, «Ţara Severinului», urmează apoi cele trei cnezate: al lui Ioan, a lui Farcaş și al voievodului Litovoi. Erau formaşiuni politice vechi, aşa cum erau şi în Transilvania, cunoscute încă din secolul al IX-lea. În depresiunea Târgu Jiului, tăiată prin mijloc de râul Jiu, prelungindu-se spre apus până în depresiunea Tismanei, iar spre răsărit până la Olt…