Documente inedite, scoase la lumină
din fondurile Arhivelor Naționale Olt, arată în ce condiții își desfășurau activitatea
polițiștii
cu peste un secol în urmă,
cum le veneau de hac hoților, dar și cum sistemul „se curăța“ de elementele
care nu mai făceau cinste uniformei.
Hoții erau fotografiați cu bunurile furate FOTO: Arhivele Naționale Olt
De la Agie, prima instituție
polițienească din cele două țări române – Țara Românească și Moldova – atestată
în documentele vremii, și până la poliția cu BMW de astăzi, instituția și
prețuită, dar și taxată dur de români a evoluat odată cu cetățenii. Sunt 202
ani de când, după un secol de domnie fanariotă, domnul pământean Grigore
Dimitrie Ghica a înmânat agăi Mihăiță Filipescu, în cadrul unei ceremonii
desfășurate la București, primul drapel al Agiei, momentul fiind considerat
actul de naștere al Poliției Române. De atunci, instituția s-a modernizat
permanent, atribuțiile polițiștilor au fost extinse, iar acestora le-a fost
greu în serviciu atunci când peste oameni s-au abătut vremuri dificile.
Prima modernizare, pe „stil vechi“
Un prim pas în modernizarea
instituției a fost făcut în anul 1831, când, prin aprobarea Regulamentelor
organice, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, atribuțiile Poliției au
fost extinse. Un document din acel an a fost descoperit în documentele
Serviciului Județean Olt al Arhivelor Naționale ale României, fiind cel mai
vechi din cele puse în valoare cu ocazia Zilei Poliției Române, în cadrul
expoziției „Poliția Județului Olt în documente de arhivă“ organizată de IPJ Olt
cu sprijinul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale. Documentul este datat
9 noiembrie 1831 și a fost emis de către Poliția Orașului Slatina. „Specificul
acestui document este reprezentat de redactarea în limba română, dar utilizând
alfabetul chirilic, și ar reprezenta cererea unor măcelari din orașul Slatina
care doreau să fie despăgubiți pentru prejudiciile aduse vitelor pe care le
dețineau“, spune pentru „Weekend Adevărul“ subcomisarul de poliție Ștefan
Mutu, șeful Serviciului Cabinet din cadrul IPJ Olt, coordonatorul expoziției.
Documentele de arhivă au fost prezentate într-o expoziție inedită, în centrul orașului FOTo: A.M.
Tot acesta a explicat și de ce documentul datat 1831
este redactat folosindu-se alfabetul chirilic: „Vreme de sute de ani, din Evul
Mediu și până la mijlocul secolului al XIX-lea, limba română s-a scris cu
alfabet chirilic, influență venită din tradiția ortodoxă slavonă. Potrivit
istoricului Mihail Kogălniceanu, într-un articol din revista «Alăuta
Românească» din 1838, domnul
Alexandru cel Bun, sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților
și textelor cu caractere latine, cu scopul de a împiedica răspândirea
catolicismului în spațiul românesc. Schimbarea oficială de la alfabetul
chirilic la cel latin s-a produs în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în
Monitorul Oficial din 8 februarie 1860 apărând documentul care obligă toți
funcționarii publici să scrie folosind alfabetul latin“.
Mâinile sus!
Alte două documente, din 1832, sunt
legate de organizarea activității de tragere pentru polițiștii care se
pregăteau periodic în poligonul Regimentului 3 Dorobanți Olt de la Proaspeți.
Era necesară programarea acestor activități, pe de o parte pentru a nu se
suprapune cu activitățile similare ale soldaților, iar pe de alta pentru ca
țintele din poligon să poată fi pregătite.
Din 26 aprilie 1938, legat de
armele din dotarea polițiștilor de data aceasta, regăsim un document emis de un
comerciant de arme din București care se oferea să furnizeze Ministerului de
Interne pistoale marca Browning, armă de o calitate superioară în acele vremuri
și care se afla în dotarea de serviciu a Gardienilor și Jandarmilor Rurali din
cadrul ministerului. Comerciantul își laudă produsul și spune că este „singurul
pistol existent care prezintă toate garanțiile de bună funcționare și siguranță“.
„Pistolul Browning cal. 9 mm model 1922, deși foarte puternic, păstrează
dimensiunile cele mai reduse posibile; are cocoșul ascuns, astfel că acesta nu
poate fi agățat, ceea ce se întâmplă la alte pistoale de model vechiu cu cocoș,
evitându-se la maximum accidentele posibile; pistolul este bine în mână,
asigurându-i o pozițiune perfect orizontală, păstrând mânei poziția ei
naturală, ceea ce înlesnește ochirea, evitând oboseala; pistolul are trei
siguranțe, dintre care două sunt automate, adică ele funcționează fără ca
trăgătorul să fie silit să facă vreo mișcare specială pentru a pune arma în
siguranță“, transmitea comerciantul în documentul de prezentare în care
pistolul era redat în mărime naturală.
La panoul
rușinii
Alte fotografii sunt mărturii
inedite despre cum erau pedepsiți hoții. Aceștia erau prinși de polițiști și
fotografiați alături de bunurile furate. Hoții erau expuși în locuri publice,
iar fotografiile acestora erau afișate la vedere. Spre exemplu,
un hoț de
păsări din Dioști este fotografiat cu pasărea atârnată de grumaz sau o bandă de hoți de cai din Caracal
este de asemenea fotografiată alături de animalul furat, cei patru hoți fiind
însoțiți de un polițist. Într-o altă fotografie, un bărbat arestat este
fotografiat în lanțuri. Deși cu peste un secol în urmă polițiștilor nu le era
foarte la îndemână să surprindă în fotografii locul unei fărădelegi, printre
fotografiile de arhivă se regăsește și una realizată în cazul unei duble crime
înfăptuite într-o localitate din fostul județ Romanați (astăzi aflat în
componența județului Olt).
„Hoațe ș tăinuitoare” FOTO: Arhivele Naționale Olt
Nici femeile răufăcătoare nu erau
scutite de acest tratament. Trei tinere sunt fotografiate împreună, iar
explicația fotografiei este „Hoațe și tăinuitoare“. Femeia din mijlocul
grupului are atârnată de gât o tăbliță pe care cel mai probabil sunt scrise
detalii legate de identitate și de fapta săvârșită. Într-o altă fotografie este
surprins un document de urmărire transmis de polițiști colegilor din teritoriu.
Documentul are fotografia persoanei urmărite, și de data aceasta o femeie,
Elena Marinescu, urmărită pentru furt.
„Dreptul de a pedepsi a evoluat în
strictă concordanță cu epoca istorică și viața socială, reflectând fizionomia
epocii respective, structura socială, particularitățile naționale și culturale
ale acesteia. Pedeapsa este principalul mijloc de realizare a scopului legii
penale, iar aceste imagini prezintă în mod concret acest aspect, atât pe
palierul corectiv, cât și pe latură preventivă. Fotografiile ilustrează faptul
că pedeapsa are un scop imediat prin prevenirea săvârșirii de alte fapte
antisociale de către autor, dar și atenționarea celorlalți cetățeni de a nu
comite astfel de încălcări ale legislației“, explică Ștefan Mutu.
Trăsurile, înmatriculate pentru
„trebuințele publicului“
Circulația pe drumurile publice era
deja reglementată strict la începutul secolului trecut. Trăsurile erau încă
principalul mijloc de transport pentru clasa de mijloc, însă și acestea, pentru
a putea fi folosite pentru transportul public, aveau nevoie de o înregistrare
specială.
„Documentele de arhivă ilustrează cererea și declarația domnului
Aurel Moldoveanu, din orașul Slatina, strada Târgului, adresată Serviciului
Circulației prin care solicita înscrierea unei «trăsuri de piață» în registrul
matricol al acestui serviciu, urmând a fi utilizată pentru «trebuințele
publicului în oraș și în afar㻓, precizează Ștefan Mutu.
Cererea
slătineanului, însoțită și de o fotografie a acestuia, este înregistrată la
Serviciul Circulației din cadrul Poliției Orașului Slatina, care îi și emite „Foaia de circulație“,
documentul prin care mijlocul de transport respectiv era autorizat pentru a
circula pe drumurile publice, fiind achitată în acest sens și o taxă de drum. La
rândul lor, vizitiii aveau nevoie de permis pentru a putea conduce trăsura pe
drumurile publice, pe care de asemenea îl elibera Poliția. „Se poate remarca faptul
că încă de atunci Poliția Română acorda o atenție deosebită acestui domeniu,
existând un cadru legal foarte bine definit, dar și un set de documente ce
trebuiau a fi întocmite, atât de cetățeni, cât și de instituția poliției“,
adaugă Ștefan Mutu.
„Nu se poate mai insalubru,
neîncăpător și neigienic“
Polițiștii de odinioară se
confruntau și cu o serie de neajunsuri, de la echipamentul deteriorat și
încălțămintea care nu le mai permitea să iasă în teren și până la sediile
insalubre și nesigure. Spre exemplu, în
1918, șeful Poliției orașului Slatina îl anunța pe prefect că sergenții de oraș
„sunt puși în imposibilitatea de a mai face serviciul“ din cauza încălțămintei
degradate. Totodată, șeful poliției anunța că „noi nu dispunem de materialul
necesar pentru repararea încălțămintei“, cerând astfel încălțăminte nouă pentru
36 de polițiști.
Probleme erau și cu sediile. Din
mai multe documente reiese că sediul Poliției
era în imobile închiriate, pentru care statul plătea contravaloarea. Însă nu de fiecare dată
imobilele răspundeau necesităților polițiștilor.
Printr-o adresă, șeful
Poliției Caracal cere, în anul 1938, permisiunea să caute un alt imobil,
aducând argumente că imobilul în care funcționează instituția este impropriu: „Domnule Primar, Avem onoarea a vă face
cunoscut că în acest imobil în care este instalată această poliție este cum nu
se poate mai insalubru, neîncăpător și în ultimul timp a devenit neigienic, iar
în parte din camere, atunci când plouă, curge apa în birouri, prin tavan, din
care cauză sănătatea funcționarilor este supusă diferitelor boli. În afară de aceasta,
ultimele două camere (birouri) sunt instalate în imediata apropiere a
closetului. Camera
pentru deținerea diferiților infractori este fără lumină, în timpul iernii nu
se poate încălzi și este lipsită de orice siguranță, evadarea deținuților fiind
posibilă în orice moment“, se menționează în adresă.
Lipsa de integritate, sancționată
Problemele de integritate ale
polițiștilor erau sancționate prompt, conform altor documente scoase din
fondurile administrate de Serviciul Județean Arhivele Naționale Olt. Biroul
Controlului și Inspecțiunilor din cadrul Direcțiunii Poliției și Siguranței Generale
îl informa, în 3 ianuarie 1922, pe șeful Poliției Slatina că subcomisarul
Strelicescu Theodor are o datorie de 30 de lei către o cârciumă din Turnu
Măgurele, pentru că a consumat acolo și nu a plătit. Totodată, mai anunța
Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, polițistul a fost sancționat cu
pierderea salariului timp de trei zile „pentru mod rău de a se comporta în
serviciu“. Numele subcomisarului Theodor Strelicescu apare și într-un alt
document în care un superior este anunțat că subcomisarul, detașat fiind la
Poliția Slatina, „nu a făcut serviciu deoarece fiind predominat de vițiul
beției a fost în imposibilitate de a lucra“.
Un alt caz în care profesionalismul
unui polițist este pus la îndoială este surprins într-un document din 1917: printr-o
adresă a Poliției Slatina i se cerea prefectului județului Olt revocarea din
funcție a unui ofițer care este „de o nepricepere vădită, lipsit și neaccesibil
de orice pregătiri necesare funcțiunei de ofițer“. În plus, ofițerul mai era
acuzat că „arată și o rea voință în executarea ordinelor ce i se dau“.
FOTO: Arhivele Serviciului Județean Arhivele Naționale Olt
Conform unui alt document, din anul
1927, prefectul este informat de Poliția Slatina că în posesia unui agent al Percepției
fiscale Slatina s-au găsit peste 100 de pachete de tutun pe care acesta a spus că le-a
cumpărat. Explicația funcționarului nu a fost însă acceptată, reiese din
document:
„Curiositatea este acum, când populațiunea suferă de tutun, acest agent are
tutun în abundență“, raporta polițistul, care solicita un răspuns la situația
prezentată.
Cu damele de consumație la control
Prostituția, o meserie legală la
începutul secolului trecut, nu se desfășura oricum. Mai multe documente
descoperite și prezentate în cadrul expoziției arată pe de o parte grija pentru
ca prostituatele să nu fie vectorul de transmitere a bolilor, iar pe de alta,
grija pentru a se sancționa prostituția clandestină.
Într-un document din 1934, medicul
orașului Caracal înaintează șefului Poliției
solicitarea ca acesta să dispună „să fie aduse la vizita medicală în fiecare
marți și sâmbătă fetele prostituate ce locuiesc la Marin Ciurescu în str.
Golești nr. 1“. Într-un alt document, tot medicul orașului îi comunică șefului
Poliției Caracal, în 29 mai,
că „de la 8 mai a.c., prostituatele notate pe contra pagină nu au mai venit la
vizita medicală“. Medicul indică subtil și faptul că prostituatele se bucură de
protecția polițiștilor și astfel își permit să nu se achite de obligația de a
se prezenta la control. „Pesemne le vedem pe străzi plimbându-se fără a fi
supărate de nimeni,
iar în prezent avem informații că fac pe chelnerițele în bâlci și în același
timp fac și prostituție. În consecință, vă rugăm să binevoiți ca pentru această
chestiune a prostituatelor vă rog a delega un agent destoinic și cinstit care
să execute cu conștiinciozitate ordinele dumneavoastră, aceasta în interesul
sănătății“, cere medicul. Conform
unui alt document, Poliția Caracal, de data aceasta, se adresează medicului cu
solicitarea de a examina medical două prostituate găsite că fac prostituție
clandestină.
Tot polițiștii se asigurau, ca și
în prezent, că restricțiile impuse în cazul unor boli cu potențial mare de
transmitere sunt respectate, într-un alt document fiind prezentate măsurile
care trebuie puse în practică într-un astfel de caz, după ce bolnavul a fost
dus la spital, iar membrilor familiei acestuia li s-a interzis să părăsească
locuința.
Documentele din arhivele Serviciului Județean Arhivele Naționale Olt au fost prezentate public
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „adevarul.ro”
Sursa:
Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. romaniaexpres.ro nu este raspunzator pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com
Cititi Termeni si Conditii