Oamenii ar fi putut ajunge în Mallorca, Spania, cu cel puţin 5.600 de ani în urmă, conform unui nou studiu la realizarea căruia a participat şi profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviţă al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi profesor de geologia carstului şi paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), publicat vineri, în Communications Earth & Environment, o revistă din familia Nature.

Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de universitatea clujeană, acest studiu a fost publicat vineri, în Communications Earth & Environment, o revistă din familia Nature.

Conform studiului, această dată este cu aproape 2.000 de ani mai veche decât sugerau cercetările anterioare şi a fost estimată prin calcularea momentului în care ar fi putut fi construit un pod antic, acum scufundat, de pe insulă.

Mallorca este una dintre cele mai mari insule din Marea Mediterană şi, cu toate acestea, a fost printre ultimele insule colonizate, cercetările anterioare sugerând că cea mai timpurie aşezare de pe insulă ar fi putut fi construită cu 4.600 – 4.200 de ani în urmă.

Profesorul Bogdan P. Onac şi colegii săi au reevaluat intervalul de timp în care au sosit primii oameni pe Insula Mallorca. Noile rezultate de vârstă absolută (datate precis cu metoda uraniu-toriu) a depunerilor minerale (calcit şi aragonit) acumulate în jurul speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane etc.) şi înălţimea unei benzi de colorare existente pe podul scufundat au servit ca indicatori în estimarea cu precizie a schimbărilor istorice ale nivelului mării şi pentru datarea construcţiei podului, menţionează sursa citată.

Citește și Oseminte umane descoperite în Spania: un posibil episcop din secolul al IX-lea

Astfel, profesorul Onac şi echipa sa au stabilit că podul din Peştera Genovesa a fost construit acum 6.000 de ani, cu aproape două mii de ani mai devreme decât estimarea anterioară – reducând decalajul temporal între colonizarea insulelor din estul şi vestul Mediteranei.

Podul constă din blocuri mari de calcar aşezate unele peste altele pentru a conecta două săli uscate ale peşterii. Coloraţia distinctă din…