Deși se află la președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, Ungaria nu a respectat primul termen de plată a amenzii de 200 de milioane de euro impuse de Curtea Europeană de Justiție (CJUE), ceea ce a determinat Bruxelles-ul să trimită o a doua cerere de plată și a pregătit terenul pentru o procedură de „offsetting”.

Noul termen de plată al amenzii CJUE pentru Ungaria este 17 septembrie. 

Citește și: Viktor Orban, calul Troaian al lui Putin în Europa. Crizele UE pornesc de la Budapesta

Ungaria lui Orban sfidează UE. Nu achită amenda de 200.000.000 € pentru dreptul la azil

În cazul în care Budapesta nu virează suma forfetară până pe 17 septembrie, Comisia Europeană, care este obligată să se asigure că statele membre respectă hotărârile CJUE, va lansa așa-numita „procedură de compensare” (Offsetting Procedure) și va deduce cele 200 de milioane de euro din partea alocată Ungariei din bugetul UE, care e deja redusă de înghețarea unor fonduri UE din cauza declinului statului de drept în țara vecină.

Într-o hotărâre emisă în iunie, CJUE a constatat că Ungaria a comis o „încălcare fără precedent și extrem de gravă a dreptului UE” din cauza restricțiilor de lungă durată impuse de această țară dreptului la azil.

Citește și: Se tem de Viktor Orban. De ce fac judecătorii maghiari plângeri la Comisia Europeană

Litigiul datează din decembrie 2020, când instanța UE a declarat pentru prima dată că Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orbán, a limitat accesul la procedurile de azil pentru cei care solicită protecție internațională, făcând „practic imposibilă” depunerea cererilor.

Autoritățile ungare au fost criticate pentru că au ținut în mod ilegal solicitanții de azil în așa-numite „zone de tranzit”, în condiții asemănătoare detenției, și pentru că le-au încălcat dreptul la recurs. 

CJUE a precizat atunci că această practică „sistematică” a implicat, de asemenea, escortarea forțată de către poliția maghiară a migranților din terțe țări, care au sosit în mod ilegal în Ungaria, către o „fâșie de pământ lipsită de orice infrastructură”, lăsându-i fără altă opțiune decât să meargă în Serbia.

Citește și: Care voievod român era supranumit Cavalerul Alb? A fost tatăl unui mare rege al Ungariei

Budapesta a contestat viguros acuzațiile și a susținut că presiunea migrației din întreaga UE justifică derogările, însă CJUE a respins acest punct de vedere.

Pentru că Ungaria a ignorat verdictul din 2020, Comisia Europeană a inițiat o nouă acțiune în justiție, care a condus la hotărârea din iunie a CJUE. Judecătorii au concluzionat că Ungaria „nesocotește principiul cooperării sincere” și „se sustrage în mod deliberat” de la aplicarea legislației în materie de azil a blocului comunitar, cu efecte secundare pentru statele membre vecine.