Rusia amenință că își va schimba doctrina nucleară, ceea ce ar avea ca scop intimidarea SUA și a aliaților săi. Expert în probleme nucleare, Liviu Horovitz explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce un război nuclear nu ar avea niciun învingător, ci doar învinși.

Lansare rachetă nucleară FOTO: Shutterstock

Federația
Rusă a anunțat prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului,
Dmitri Peskov, că ia în calcule revizuirea doctrinei sale nucleare,
ca răspuns la ceea ce numește „escaladarea generată de
Washington în războiul din Ucraina şi acţiunile «Occidentului
colectiv»”. Anunțul este în măsură să provoace temeri în
rândul țărilor NATO, dat fiind faptul că Vladimir Putin s-a
dovedit până în prezent imprevizibil.

Doctrina
nucleară existentă, stabilită printr-un decret al preşedintelui
Vladimir Putin în 2020, prevede că Rusia poate utiliza arme
nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac
cu arme convenţionale care ameninţă existenţa statului.
Deocamdată, Kremlinul nu a precizat ce înseamnă exact „revizuirea
doctrinei sale nucleare”, iar experții din toată lumea sunt puși
în dificultate de această formulare ambiguă.

Liviu
Horovitz face parte din echipa Institutului German pentru Afaceri
Internaționale și de Securitate (SWP) care se ocupă aproape
exclusiv de probleme nucleare și admite că este practic imposibil
de decodificat mesajul rușilor.

„Aici
trebuie trebuie spus că nu știm, nu este deloc clar în ce
direcție își vor revizui doctrina nucleară. Sigur, era cumva și
de așteptat datorită războiului, dar nu știm mai multe detalii.
Presa rusească citează diverși specialiști ruși care își dau
cu părerea în ce direcție o să meargă revizuirea, dar fiecare
vede diferit. Încă nu știu și nimeni nu poate ști cu exactitate
ce va urma”, admite expertul.

Ambiguitate vs. claritate

El
a explicat și cum sunt elaborate doctrinele nucleare în Federația
Rusă.

„Sistemul
birocratic este cel care creează această doctrină, acest document
spune în ce situație Rusia va folosi eventual arme nucleară.
Urmează, sigur, planificarea tehnico-militară. Pentru birocrație
doctrina este cel mai important document din care reiese pentru ce
trebuie să se pregătească. Și atunci experții din țara
respectivă, militari și strategi spun ce sisteme trebuie
planificate, direcția în care se merge, iar președintele aprobă”,
explică Horovitz.

Nu
este exclus ca această doctrină, în prezent relativ restrictivă,
dar care poate fi la rândul ei interpretată în funcție de
interesele lui Putin, să creeze un cadru mai amplu pentru utilizarea
de arme nucleare.

„Se
poate spune că actuala doctrină este cumva restrictivă, așa că
ne putem aștepta ca acest lucru să se schimbe. Acest spectru poate
fi extins, în așa fel încât să creeze un cadru mai amplu pentru
utilizarea de arme nucleare. O altă posibilitate este să specifice
mai bine în ce caz să se folosească arme nucleare pentru protecția
Belarusului. Asta a fost o discuție serioasă în ultimii ani, în
ce măsură rușii au mutat arme nucleare pe teritoriul Belarusului.
Nu e specificat exact în doctrina din prezent în ce momente și în
ce fel Federația Rusă ar fi dispusă să folosească arme nucleare
pentru a-și proteja aliații, în cazul de față Belarusul. Acestea
ar fi, zic eu, două posibilități. În special prima are o mulțime
de variații, e greu să ne dăm seama ce e în capul lor”, mai
spune expertul.

Nu
în ultimul rând, noua doctrină ar putea veni cu unele precizări
și în ce privește situații precum cea din Ucraina, în care
inamicul Rusiei nu are arme nucleare, dar are aliați care dețin
astfel de arme și ar putea să vizeze Rusia.

„De
asemenea, e o posibilitate să spună că atunci când opozanții,
adversarii lor, chiar dacă nu au arme nucleare, dacă sunt ajutați
de o putere nucleară, sunt expuși unui atac nucleare. Cu alte
cuvinte, să sugereze Ucrainei că dacă atacă în continuare
teritoriul Federației Ruse, se poate aștepta la un răspuns
nuclear. Deci toate aceste eforturi sunt gândite pentru a crea mai
multă nesiguranță și a-i pune în dificultate pe planificatorii
vestici, dar și de a-i face să de gândească de două ori și
să-și ia măsuri de precauție când susțin Ucraina”, adaugă
Horovitz.

Până unde merg liniile roșii ale Rusiei

În
opinia sa, SUA și aliații au testat în ultimul timp liniile roșii
ale Federației Ruse, ceea ce a pus în dificultate Kremlinul. Acum,
această revizuire a doctrinei militare ar transmite un mesaj mai
ferm către NATO.

„Federația
Rusă vrea probabil să creeze mai multă nesiguranță. Vrea să-i
facă pe americani și pe aliații lor europeni să se întrebe unde
sunt aceste linii roșii, noile linii roșii ale Moscovei. Tocmai
pentru a-i face, în special pe americani, să se gândească de două
ori ce fel de arme trimit Ucrainei și când trimit”, mai spune el.

Această
ambiguitate adoptată acum de Federația Rusă aduce cu politica
adoptată de președintele Emmanuel Macron al Franței față de
Moscova, când liderul de la Palatul Élysée a anunțat că nu
exclude trimiterea unor trupe franceze în Ucraina, fără niciun fel
de alte precizări.

„Dacă
tu ca lider al unei puteri preferi să fii ambiguu în ceea ce o să
faci, pleci de la premisa că cealaltă putere, adversarul, trebuie
să se pregătească pentru orice eventualitate, că-i faci probleme
suplimentare. Dacă spui relativ clar ce vrei să faci, sigur că
ești mai credibil, dar asta uneori nu înseamnă nimic în relațiile
complicate de azi. Totuși, nu este clar întotdeauna care politică
dă cele mai bune rezultate”, completează Liviu Horovitz.

Un ipotetic război nuclear ar distruge lumea

Până
în prezent, aliații nu au reușit să afle dacă Rusia lui Putin ar
fi cu adevărat dispusă să apeleze la armele sale nucleare, iar
informațiile, inclusiv cele venite din partea serviciilor
occidentale de intelligence, sunt mai degrabă contradictorii. La
rândul lor, analiștii militari și experții în relații
internaționale nu au reușit să se pună de acord în această
privință. Iar faptul că Putin a atacat Ucraina a dovedit încă o
dată că liderul de la Kremlin poate fi imprevizibil.

Liviu Horovitz. FOTO: Arhivă personală

„Asta
e o dezbatere de la începutul războiului și chiar dinainte. Da,
sigur, totdeauna există un anumit risc. Cred că la capătul zilei
nu există siguranță. Și că nimeni nu poate garanta că suntem în
siguranță și că există suficiente bariere în a-l opri pe Putin.
Deci, cu alte cuvinte, dacă chiar vrea, Putin poate apăsa pe
butonul nuclear. Evident, există foarte multe argumente și ca să
nu facă asta. În primul rând, nu are foarte mult de câștigat
dacă folosește armele nucleare într-un mod limitat, adică să
spunem că ar lovi cu arme nucleare tactice în pozițiile Ucrainei.
Iar dacă ar declanșa un război nuclear ar avea mult de pierdut, ar
distruge o lume întreagă”, consideră Horovitz.

Într-un
scenariu pesimist în care Federația Rusă ar decide să folosească
arme nucleare strategice, răspunsul venit din partea SUA și a
aliaților săi ar fi devastator. Însă și Statele Unite ar avea
enorm de suferit.

„Dacă
să zicem că Putin decide să folosească arme nucleare în masă,
asta ar duce la distrugerea masivă a Federației Ruse și sigur că
atunci chiar că nu mai are nimeni de câștigat. Practic, într-un
război nuclear toți ar avea de suferit. Trebuie știut că
interceptorii, rachetele interceptoare, nu ar putea opri decât o
foarte mică parte a rachetelor nucleare de ambele părți. Asta ar
însemna milioane, multe milioane de oameni morți, o lume în ruină.
Vorbim de un scenariu îngrozitor de ambele părți și nu s-ar putea
vorbi despre un câștigător”, explică Horvitz.

Subestimarea Rusiei, greșeala pe care tind să o facă unii experți

Expertul
îi contrazice și pe cei care susțin că deși Federația Rusă
deține cele mai multe arme nucleare, cea mai mare parte a acestora
ar fi de nefolosit. Moscova a investit enorm în aceste arme
nucleare, iar cei mai importanți specialiști au lucrat și lucrează
în domeniu. Astfel, cei care subestimează Rusia sunt foarte departe
de a avea dreptate.

„Dacă
cineva poate să generalizeze, greșește. Adică, baza tehnică de
la care ar porni aceste păreri este foarte, foarte modestă. Eu nu
am văzut în spațiu public și nici în discuții cu oficialii n-am
auzit niciodată dovezi clare, cum că vezi doamne, arsenalul nuclear
al Rusiei ar avea probleme tehnice. Apoi, se știe că în Federația
Rusă cele mai importante investiții și cei mai abili tehnicieni ai
acestei țări se ocupă de armele nucleare. Nu
există un motiv real să credem că un număr mare din sistemele lor
nu ar funcționa. Se extrapolează, adică dacă rușii au dat greș
cu o rachetă care nu a mers, nu poate nimeni să spună că toate
armele lor sunt proaste. Ar fi o greșeală imensă, o lipsă de
înțelegere și o subevaluare ce s-ar putea întoarce împotriva
celor care ar gândi așa. Nu degeaba administrația Biden face totul
ca să evite un conflict cu Rusia”, încheie Liviu Horovitz.

Cine este Liviu Horovitz

Liviu
Horovitz face parte din echipa Institutului German pentru Afaceri
Internaționale și de Securitate (SWP) care se ocupă aproape
exclusiv de probleme nucleare. Expertul în securitate internațională
și-a concentrat cercetarea pe pericolul nuclear și pe percepția
amenințării nucleare.

În
2010-2014, a fost cercetător în Grupul de lucru pentru politică
nucleară la Centrul de Studii de Securitate Zürich. În 2014-2018,
și-a făcut doctoratul la Centrul de Studii Comparate și
Internaționale, în cadrul Institutul Federal Elvețian de
Tehnologie Zürich. În 2016-2017, a făcut cercetare la Centrul
Belfer pentru Știință și Afaceri Internaționale, Școala de
Guvernare John F. Kennedy, în cadrul Universității Harvard. În
2018-2019, a fost cercetător postdoctoral la Școala de Studii
Internaționale Avansate, Universitatea Johns Hopkins.

În
2019-2021, a fost cercetător postdoctoral la Școala de Guvernare
din Bruxelles, Universitatea Liberă din Bruxelles. Din 2021 este
cercetător asociat în grupul de cercetare Strategic Threat Analysis
and Nuclear (Dis-)Order (Analiză strategică a amenințării și
(dez)ordinii nucleare), din cadrul Institutului German pentru Afaceri
Internaționale și de Securitate.