Rezerve prețioase de pământuri rare și de materii prime critice au fost identificate în România, datorită cercetărilor și a numeroaselor exploatări miniere care au funcționat aici de-a lungul timpului.

Cariera cupriferă din Valea Arsului, unul din locurile bogate în minerale. Foto: Daniel Guță
Resursele minerale din România au fost exploatate din cele mai vechi timpuri, iar în câteva locuri, cum sunt Ruda – Brad (video) sau Roșia Montană mai pot fi văzute încă rămășițe ale fostelor mine antice de aur și argint din vremea romanilor.
Aurul, argintul, sarea, fierul și cuprul au fost căutate din Antichitate, iar numeroase așezări miniere s-au dezvoltat începând din epoca medievală, în jurul unor zăcăminte bogate. Tradiția mineritului modern datează de peste două secole în actualele ținuturi ale României, țară cunoscută pentru rezervele mari de metale prețioase, de minereuri polimetalice (plumb, cupru, zinc), de gaze naturale și petrol, de ape minerale și geotermale.
Din anii ‘90, aproape 600 de exploatări miniere din România din 28 de județe au intrat în programele de închidere definitivă, arată informațiile cuprinse în „Strategia României pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035”, publicată de Ministerul Economiei, care cuprinde o evaluare a resurselor minerale neenergetice din România.
Cele mai multe mine din România au fost închise în anii ‘90 și 2000, din rațiuni economice, în principal. Chiar dacă numeroase foste perimetre miniere au ajuns istorie, unele dintre ele au păstrat resurse bogate, cu potențial de a fi exploatate în viitor.
Rezervele de minerale prețioase ale României
Alături de aur, argint, minereuri metalice, mineralele industriale, resursele energetice ca uraniul, cărbunele, gazele naturale și petrolul, precum și apele minerale și geotermale, un interes major îl reprezintă rezervele de materii prime critice, identificate în România, arată raportul publicat de Ministerul Energiei.
„Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei Uniunii Europene și care, altfel, ar trebui procurate din alte surse. Principalii beneficiari ai materiilor prime critice sunt operatorii care activează în domeniul tehnologiilor înalte (aerospațiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, laptop-uri), al tehnologiei semiconductorilor (telefonie mobilă, G.P.S., internet, fibre optice), al automaticii și electronicii, industriei siderurgice și metalurgice, al preparării minereurilor (prin tehnologii curate), în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor etc.”, arată „Strategia României pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035”.
Potrivit documentului, există o cerere tot mai mare pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu (antimoniu).

Mina de la Moldova Nouă. Foto: Flacăra, 1965
În România, au fost identificate rezerve geologice cunoscute și cu posibilități de exploatare de nisipuri cuarțoase și grafit; rezerve geologice necunoscute de minerale de bor și de fosforite, rezerve geologice necunoscute de crom, magneziu, germaniu și telur și rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat de stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) și pământuri rare (TR). Sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei, mai arată raportul.
Cele mai cunoscute zăcăminte de materii prime critice din România au fost identificate în Carpații Occidentali (Munții Apuseni, Munții Banatului și Munții Poiana Ruscă), unde tradiția exploatărilor miniere a fost aproape neîntreruptă în ultimele două – trei secole.
În unele foste centre miniere, ca Zlatna (Alba) și Săcărâmb (Hunedoara – video) rezervele de telur au fost exploatate încă din secolul al XVIII-lea, chiar dacă în trecut, metalul de culoare alb argintie numit și „aurum problematicum” nu era considerat atât de important precum aurul și argintul, alături de care era exploatat.
În alte locuri, rezerve de materii prime critice au fost exploatate de la mijlocul secolului trecut, împreună cu zăcămintele de cupru și plumb, ori au fost identificate în timpul exploatărilor geologice din secolul XX.
Unde sunt pământurile rare din România
Rezerve de Zirconiu, Niobiu, Tantal și „pământuri rare” (un grup de 17 elemente chimice esențiale în fabricarea produselor de înaltă tehnologie) au fost identificate la Grădiștea de Munte (video), din județul Hunedoara, în văile apropiate de Sarmizegetusa Regia.
Aici, încă din anii ‘40, geologii au sondat munții în căutarea resurselor aurifere. Au descoperit zăcăminte de uraniu și thoriu, care au fost exploatate pe durata câtorva ani, cu întreruperi, până la începutul anilor ‘90.
În ultimul deceniu, cercetători de la Institutul de Geologie și Geofizică au publicat mai multe rapoarte cu privire la mineralele rare identificate la Grădiștea de Munte. Elementele din grupa „pământurilor rare” de la Grădiștea de Munte au fost descoperite pe versantul nordic al Munților Sebeș, în cursul superior al râului Orăștie, în urma unor foraje și lucrări miniere.
„Zirconul este un mineral constitutiv important al minereului și rocii de la Grădiștea de Munte, depășind calitatea unui mineral accesoriu. Analiza reprezentativă cu microsondă a zirconului/cirtolitului de la Grădiștea de Munte arată un conținut ridicat de Th (Thoriu), Y (Ytriu), Yb (Yterbiu), Ce (Ceriu), Hf (Hafniu), U (Uraniu) și mai puțin de La (Lantan), Nd (Neodim), Sm (Samariu), Dy (Disprosiu) și Nb (Niobiu). Elementele grele de pământuri rare (HREE), în special Y, alături de Th și uneori Hf, sunt oligoelementele predominante în zircon/cirtolit la Grădiștea de Munte”, arăta un studiu publicat în Jurnalul român al Depozitelor Minerale (2016), coordonat de Paulina Hîrtopanu.
Alte rezerve de pământuri rare au fost identificate la Glogova și Cleșnești în județul Gorj, unde începând din anii ‘80 și până la sfârșitul anilor ‘90 au fost exploatate cariere de titan. Pământuri rare au fost descoperite și în nisipurile din Delta Dunării, în special în grindul Chituc, unde în aceeași perioadă a funcționat o exploatare de nisipuri cu conținut de titan și zirconiu.
Un zăcământ de molibdenit cu pământuri rare şi de magnetit a fost conturat din anii ‘80 pe valea pârâului Jolotca, în nord vestul masivului alcalin Ditrău, din Munții Giurgeu (județul Harghita), iar alte rezerve au fost identificate în zona Poienari – Tigveni, din județul Argeș. Elementele din „pământurile rare” au mai fost identificate în zonele miniere din Apuseni și Maramureș.
Pământurile rare sunt considerate extrem de importante în fabricarea a numeroase componente din industriile IT, electronică, a fibrelor optice, a telefoniei, a vehiculelor electrice și chiar în cea de apărare.
Unde sunt rezervele de materii prime critice din România
Din anii ‘60, la Moldova Nouă (Caraș-Severin), pe malul Dunării a început una dintre marile exploatări de cupru din România. Alături de cupru au fost identificate și alte minerale valoroase, ca staniul.
„Au trecut întâi geologii, care au scormonit măruntaiele pământului şi au hotărât ca în 1965 să se deschidă (istoricii spun: să se redeschidă) minele de cupru, de banatite, zăcăminte cu conţinut redus, însă atât de diversificat, alături de cupru: pirită, fier, magnetită, seleniu, molibden, argint”, informa revista Flacăra, în 1978. Minele și uzina de preparare de la Tarnița au funcționat până la începutul anilor 2000.
Rezerve de staniu au fost identificate și în Carpații Orientali la Boșca (Caraș-Severin), Valea Morii și Barza (Hunedoara), unde până în anii 2000 au fost exploatate, în carieră și subteran, zăcămintele de aur, argint și cupru și în nordul țării, pe valea Nistrului unde tot până în anii 2000 au funcționat mai multe mine metalice învecinate centrului minier Baia Mare.

Mină în Maramureș in anii ’80. Fotografii: Sandu Mendrea, Album Maramureș, Editura Sport – Turism.
Rezerve de Barită, sub formă de amestec izomorf, cu conținut de stronțium (Sr), calciu și stronțo-baritină au fost identificate la Ostra (Suceava) și Somova (Tulcea).
La Teregova, în zona Banatului, au fost identificate rezerve de beriliu în pegmatite granatifere, asociate uneori cu columbit și tantalite și cu minerale de litiu și în pegmatitele cu feldspat.
Rezerve de Bismut, sub formă de sulfuri și sulfosăruri, dar și ca oxid sau bismut nativ, au fost găsite în zăcămintele de cupru, plumb și zinc, exploatate în vestul și centrul României la Brusturi și Baia de Arieș, și în nordul țării, la Băiuț, Nistru, Baia Sprie, Rodna și Valea Blaznei.
Rezerve de cobalt au fost identificate, prezente sub formă de sulfuri, arseniuri și sulfosăruri în zonele miniere Bălan, Fundu Moldovei, Moldova Nouă și Bocșa.
Galiul a fost identificat în cantități mai mari în haldele de steril de la Ilba din Maramureș, dar și la Săcărâmb, Bălan, Puzdra, Dealul Bucății, Gura Băii.
Germaniul se regăsește în zăcămintele de blendă, dar și în alte sulfuri minerale, în zonele miniere Baia de Arieș, Bucium, Zlatna, Roșia Montană și Barza, din Apuseni și Metaliferi. Germaniul se valorifică din subprodusle prelucrării concentratelor de zinc, blendă, dar se regăsește și în concentratele de calcopirită, precum și în cărbunii, șisturile bituminoase, țițeiul și apele de mină, arată raportul Ministerului Economiei.
Hafniul a fost găsit alături de zircon, în conținut redus în nisipurile aluvionare de pe cursurile râurilor interioare și în concentratele de zinc și cupru. A fost identificat la Glogova, Cleșnești, Poienari, Chituc, dar și zăcămintele de la Brusturi, Măgura, Crucea și în sterilul de flotație de la minele din Banat (Leșul Ursului, Moldova Nouă, Rușchița și Bocșa).
Rezerve de grafit natural au fost identificate în Munții Parâng în zona Baia de Fier – Polovragi, din județul Gorj. Titanul a fost exploatat în anii ‘80 și ‘90, tot ]n Gorj, la Glogova, Ohaba, Cleșnești, dar și la Poienari și în nisipurile marine de la Chituc.
Vanadiul a fost descoperit în Munții Metaliferi, la Căzănești – Ciungani (județul Hunedoara – video), cu o istorie bogată în exploatarea minereurilor metalice, dar și în Munții Pădurea Craiului și în zona Căpuș din județul Cluj, unde au funcționat exploatări de minereuri complexe.
În Munții Lotrului au fost identificate rezerve de Litium, iar niobiu și tantal au fost găsite la Grădiștea de Munte.
Exploatările noilor metale valoroase, între avantaje și dificultăți
O analiză publicată în „Strategia României pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035”, cu privire la resursele de pământuri rare și alte materii prime critice arată apunctele tari cu privire la acestea: există mineralizaţii de pământuri rare explorate în România, există statistici istorice care au raportat producţii de Bi, Sb, baritină, bauxită, sunt studii de concentrare a mineralelor grele din acumulări aluvionare (Ti, Zr, pământuri rare).
Unele materii prime critice (Bi, Sb, Ga) sunt asociate cu zăcăminte cuprifere sau plumbo-zincifere, putând fi exploatate concomitent cu acestea (folosind aceleaşi metode de concentrare). Există exploatări cuprifere la zi ale căror lucrări de deschidere şi pregătire se pretează aplicării tehnologiilor moderne de exploatare.
Există posibilitatea realizării unor concentrări tehnologice de tipul: o uzină de preparare și mai multe zăcăminte. Există posibilitatea extracției de materii prime critice din iazurile de decantare miniere, din haldele de steril și din alte depozite de deșeuri, concomitent cu deschiderea de noi mine.
Studiile de piaţă arată un potenţial de creştere a cererii și a preţurilor materiilor prime critice, completează autorii analizei. Însă, astfel de exploatări întâmpină dificultăți: necesitatea construirii de uzine noi pentru extracţia materiilor prime critice şi a sulfurilor comune pe care le însoţesc; redeschiderea zăcămintelor şi utilarea minelor necesită investiţii mari; rentabilitatea exploatării depinde de conţinuturile şi accesibilitatea minereurilor de elemente principale (Cu, Zn, Pb) din zăcământ.
S-au pierdut know-how-ul și tehnologia relevante pentru cercetare și prelucrare, în învățământul de profil nu există un program actualizat în contextul nevoilor actuale de resurse minerale critice și nu există o bază de date actualizată pentru materii prime critice. De asemenea, există și o percepție în general sceptică, legată de impactul produs de asemenea exploatări asupra mediului.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- “adevarul.ro”
Sursa:
Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. romaniaexpres.ro nu este raspunzator pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com
Cititi Termeni si Conditii