Mai multe persoane păgubite de Nordis au stat joi, 6 februarie, la coadă, într-un hotel din Capitală, pentru a primi explicații despre despăgubiri de la administratorul judiciar al companiei.

Totalul creanțelor acceptate la masa credală este de aproximativ 146 milioane de euro Foto: Arhivă

CITR, în calitate de administrator judiciar al Nordis Management SRL, a identificat peste 1.500
de creditori,
după ce compania imobiliară a intrat în insolvență.

Mai multe
persoane păgubite de Nordis au deschis acțiuni în instanță pentru a-și recupera
banii, iar judecătorul a decis ca joi să aibă loc o întâlnire între ei și
administratorul judiciar, la un hotel din Capitală. La întâlnire au venit zeci de persoane, fiind formate mai multe cozi.

Administratorul
judiciar a făcut o analiză a situației Nordis, susținând că firma a intrat în insolvență în urma unui șir lung de decizii nepotrivite. 

„În
principal vorbim de neîncadrarea în termenele asumate de finalizare,
decapitalizarea accelerată datorată scăderii abrupte a volumului de vânzări și
a obligațiilor de plată generate de nerespectarea termenelor precum și
dezvoltarea în paralel a mai multor proiecte care au avut un efect negativ
asupra întregului portofoliu al Nordis Management SRL”, a transmis CITR, potrivit Antena 3.

Datorii de 146 de milioane de euro

La data
intrării în insolvență, Nordis avea datorii față de creditorii săi de
728.879.237,17 lei, circa 146 de milioane de euro. 

„Totalul
creanțelor acceptate la masa credală este de 728.879.237,17 lei, din care
422.694.049,46 lei reprezintă creanțe potențiale, care izvorăsc în principal
din obligații de a face care sunt în prezent în vigoare. Acestea au fost
înscrise sub condiția suspensivă a încetării contractului și implicit a
obligațiilor care subzistă astăzi în sarcina Nordis Management SRL. Altfel
spus, creanțele vor deveni efective iar creditorii vor putea solicita
restituirea lor doar în cazul în care compania nu-și va respecta obligațiile
principal asumate, de transfer al dreptul de proprietate, predare, finisare sau
mobilare cu privire la imobilele promise”, a transmis CITR

Trei tipuri de păgubiți

Administratorul judiciar a
identificat trei tipuri de păgubiți.

O categorie este reprezentată de clienții cu promisiuni de vânzare-cumpărare în derulare, care prioritar au dreptul de a
primi apartamentele promise, iar subsidiar (în condițiile în care livrarea nu
poate fi realizată din orice motiv), dreptul de a recupera sumele plătite cu
titlu de avans/preț. În cazul în care proiectele vor fi finalizate și
apartamentele livrate conform promisiunilor în derulare, datoria totală ar fi
redusă cu peste 350 milioane lei.

O a doua categorie o reprezintă clienții
care au decis să se retragă din proiect și să opteze pentru rezoluțiunea
promisiunilor, care au doar dreptul de a recupera sumele investite.

Mai sunt și clienții care sunt, în prezent, proprietari, însă apartamentele nu sunt la stadiul promis (nefiind
finisate/mobilate) și/sau nu au fost predate (în acest caz, creditorii au
solicitat înscrierea în tabel cu contravaloarea întregului preț achitat, având
opțiunea, în caz ca nu se predau apartamentele, să solicite desființarea
contractului de vânzare-cumpărare și restituirea banilor).

„Predarea
apartamentelor și finisarea/mobilarea lor ar diminua totalul datoriilor cu
peste 55 milioane lei. Masa credală a crescut pe toate categoriile de creditori
expuși mai sus, cu calcul de daune, dobânzi, penalități, cheltuieli de judecată
(pe lângă avansuri), cu o valoare de peste 40 milioane lei”, a precizat
administratorul judiciar. 

Motivele pentru care firma Nordis a intrat în insolvență

Cauzele care
au generat insolvența dezvoltatorului imobiliar Nordis sunt multiple. Principalele motive sunt considerate a fi decizia
de a dezvolta simultan mai multe proiecte, fără a exista o evidență clară a
sumelor încasate și alocate pentru fiecare proiect, estimările eronate ale
costurilor acestora, obligațiile contractuale nerespectate, întârzierile în
livrarea proiectelor și daunele de 42,33 milioane lei impuse companiei.

La acestea
se adaugă creșterea semnificativă a costurilor materialelor de construcții, pe
fondul pandemiei și al războiului dintre Rusia și Ucraina. Compania a fost afectată mai ales că își finanța proiectele din avansurile
clienților, stabilind prețuri înainte de dezvoltarea efectivă a acestora.

Compania a decis dezvoltarea în paralel a proiectelor Mamaia, Sinaia sau Brașov. Mai mult, la proiectul din Sinaia au fost estimate costuri eronate. Cheltuielile reale pentru consolidarea terenului și alte servicii au depășit cu mult valorile inițiale, amplificând dificultățile financiare ale Nordis.